Gratuit · fără cont · în română
Teste psihologice gratuite
Chestionare scurte care îți arată dacă merită să vorbești cu cineva.
Fiecare pornește de la un instrument publicat în literatura de specialitate, tradus de Mindtale. Răspunzi în câteva minute și vezi rezultatul imediat, cu explicația lui. Niciunul nu pune un diagnostic.
Disponibile acum
Alege testul care seamănă cu ce simți
6 întrebări · 2 minute
Test burnout
Pentru oboseala care nu mai trece după un weekend liber. Întrebările sunt despre cât de des te simți epuizat, nu despre job.
Pornește de la Copenhagen Burnout Inventory, subscala Personal Burnout[1]
7 întrebări · 2 minute
Test anxietate
Pentru îngrijorarea care nu se oprește și tensiunea care rămâne în corp. Întrebările privesc ultimele două săptămâni.
Pornește de la GAD-7[2]
6 întrebări · 2 minute
Test ADHD la adulți
Pentru amânarea cronică, lucrurile începute și lăsate și atenția care fuge. Rezultatul spune dacă merită o evaluare de specialitate.
Pornește de la ASRS-v1.1, Partea A[8]
9 întrebări · 3 minute
Test depresie
Nouă întrebări despre dispoziție, somn, energie și interes în ultimele două săptămâni.
Pornește de la PHQ-9[4]
20 întrebări · 5 minute
Test stres posttraumatic
Despre amintiri care revin, evitare și starea de alertă care nu se mai stinge după un eveniment greu.
Pornește de la PCL-5, cu pragul din validarea românească[5]
10 întrebări · 2 minute
Test stimă de sine
Zece afirmații despre felul în care te privești și cât de mult crezi că valorezi.
Pornește de la scala Rosenberg[6]
20 întrebări · 3 minute
Test de personalitate
Cele cinci mari trăsături de personalitate. Nu are un scor bun sau rău, are un profil.
Pornește de la Mini-IPIP (modelul Big Five)[7]
Ce sunt, de fapt
Un indicator, nu un diagnostic
Merită spus limpede înainte să începi, ca să știi ce poți lua dintr-un rezultat și ce nu.
Sunt chestionare de autoevaluare publicate în reviste de specialitate și folosite în cercetare și în practica clinică din alte țări. Autorii lor le-au făcut disponibile ca să poată fi folosite fără taxă[3][9]. Noi le-am tradus în română și am pus lângă fiecare scor o explicație a ce înseamnă.
Un rezultat îți arată unde se află răspunsurile tale pe scala instrumentului și dacă merită, acum, o conversație cu un psihoterapeut. Nu îți spune ce ai. Diagnosticul vine dintr-o evaluare făcută de un psihiatru sau de un psiholog clinician, care se uită la istoric, la context și la alte explicații posibile. Un scor mare nu e o etichetă, iar un scor mic nu te oprește să ceri ajutor dacă simți că ai nevoie.
Întrebări frecvente
Ce întreabă oamenii despre teste
Instrumentele pe care se bazează sunt publicate în reviste de specialitate și au studii de validare în alte limbi. Traducerea în română de pe site este însă o adaptare făcută de Mindtale, nu o versiune validată separat pe populația din România. De aceea rezultatul se citește ca un indicator, nu ca o măsurătoare exactă.
Nu. Un diagnostic se pune într-o evaluare făcută de un psihiatru sau de un psiholog clinician, care ia în calcul istoricul, contextul și alte explicații posibile pentru ce simți. Testul îți spune doar dacă merită să vorbești cu un specialist. Ce urmează după aceea hotărăști tu, împreună cu el.
Da. Scorul și instrumentul pe care se bazează sunt un punct de plecare util pentru prima discuție. Specialistul își face totuși propria evaluare și nu e obligat să pornească de la scor.
Nu îți cerem un cont. Dacă nu lași o adresă de email, nu reținem nimic care să te identifice. Dacă o lași ca să primești rezultatul detaliat, datele sunt protejate conform GDPR și nu sunt vândute.
Pentru că instrumentele pe care le folosim sunt publicate de autorii lor ca să poată fi folosite liber. Mindtale adaugă traducerea și explicația rezultatului. Tot din acest motiv lipsesc de pe listă unele chestionare cunoscute, de exemplu cele pentru stilul de atașament și pentru stresul perceput: licențele lor nu ne permit să le publicăm așa.
Un scor mare nu este o etichetă și nici un motiv de panică. Este un semn că merită să vorbești cu un psihoterapeut în perioada următoare. Dacă ești în pericol sau te gândești să îți faci rău, sună la 112, oricând.
Surse
Fiecare test are, pe pagina lui, sursele complete ale instrumentului și explicația felului în care se calculează scorul. Aici sunt doar sursele afirmațiilor de pe această pagină.
- [1]Kristensen, T. S., Borritz, M., Villadsen, E., & Christensen, K. B. (2005). The Copenhagen Burnout Inventory: A new tool for the assessment of burnout. Work & Stress, 19(3), 192–207.https://doi.org/10.1080/02678370500297720Folosită pentru: Testul de burnout folosește cei șase itemi ai subscalei Personal Burnout din Copenhagen Burnout Inventory, un instrument pe care autorii l-au pus liber la dispoziție.
- [2]Spitzer, R. L., Kroenke, K., Williams, J. B. W., & Löwe, B. (2006). A brief measure for assessing generalized anxiety disorder: the GAD-7. Archives of Internal Medicine, 166(10), 1092–1097.https://doi.org/10.1001/archinte.166.10.1092Folosită pentru: Testul de anxietate folosește scala GAD-7 completă, de șapte itemi, care întreabă despre ultimele două săptămâni.
- [3]PHQ Screeners. Instrumentele PHQ și GAD-7 și nota despre folosirea lor (accesat 13 septembrie 2026).https://www.phqscreeners.com/Folosită pentru: Chestionarele din familia PHQ, printre care GAD-7 și PHQ-9, se pot reproduce, traduce și distribui fără o permisiune separată.
- [4]Kroenke, K., Spitzer, R. L., & Williams, J. B. W. (2001). The PHQ-9: validity of a brief depression severity measure. Journal of General Internal Medicine, 16(9), 606–613.https://doi.org/10.1046/j.1525-1497.2001.016009606.xFolosită pentru: Testul de depresie folosește chestionarul PHQ-9, de nouă itemi, despre ultimele două săptămâni.
- [5]Georgescu, T., Nedelcea, C., Gorbănescu, A., Papasteri, C., Cosmoiu, A. M., Vasile, D. L., & Letzner, R. D. (2024). Psychometric evaluation of the PCL-5: assessing validity, diagnostic utility, and bifactor structures. European Journal of Psychotraumatology, 15(1), 2333222.https://doi.org/10.1080/20008066.2024.2333222Folosită pentru: Testul de stres posttraumatic folosește PCL-5, cu pragul de peste 47 de puncte stabilit în validarea sa românească.
- [6]Rosenberg, M. (1965). Society and the Adolescent Self-Image. Princeton University Press. Rosenberg Self-Esteem Scale, PsycTests.https://doi.org/10.1037/t01038-000Folosită pentru: Testul de stimă de sine folosește scala Rosenberg, de zece afirmații, aflată în domeniul public.
- [7]Donnellan, M. B., Oswald, F. L., Baird, B. M., & Lucas, R. E. (2006). The Mini-IPIP scales: tiny-yet-effective measures of the Big Five factors of personality. Psychological Assessment, 18(2), 192–203.https://doi.org/10.1037/1040-3590.18.2.192Folosită pentru: Testul de personalitate folosește Mini-IPIP, 20 de afirmații din International Personality Item Pool, pe care autorii îl declară în domeniul public.
- [8]Kessler, R. C., Adler, L., Ames, M. și colab. (2005). The World Health Organization Adult ADHD Self-Report Scale (ASRS): a short screening scale for use in the general population. Psychological Medicine, 35(2), 245–256.https://doi.org/10.1017/S0033291704002892Folosită pentru: Testul ADHD folosește Partea A, de șase itemi, a scalei ASRS-v1.1, dezvoltată împreună cu Organizația Mondială a Sănătății ca screener scurt pentru populația generală.
- [9]Harvard Medical School, National Comorbidity Survey. Adult ADHD Self-Report Scale (ASRS) (accesat 13 septembrie 2026).https://www.hcp.med.harvard.edu/ncs/asrs.phpFolosită pentru: Chestionarul ASRS e pus la dispoziție public de grupul de la Harvard care l-a dezvoltat pentru OMS.
Un rezultat e un punct de plecare
Poți vorbi douăzeci de minute cu un psihoterapeut acreditat, gratuit și fără card. Ce înseamnă scorul pentru tine și ce urmează după el se lămurește acolo, împreună.