Ghid · 7 minute de citit
Psihoterapeut sau psiholog?
Titlul spune puțin. Contează ce scrie în registrul COPSI.
Diferența nu e o chestiune de stil sau de „cât de profund” lucrează cineva. E scrisă într-o lege, într-o normă de aplicare și într-un fișier Excel pe care îl poți descărca oricând.
- 3
- trepte de specializare recunoscute legal: practicant, specialist, principal
- 5 ani
- de practică, minimum, înainte de a putea cere o treaptă superioară
- 1 an
- minimum până când un atestat sub supervizare poate fi revizuit
Surse: norma de aplicare a Legii 213/2004, Art. 14[5] și Art. 23[6]; Legea 213/2004, Art. 11[4].
Cuvintele
Ce spui tu și ce scrie în lege
Aproape toată confuzia vine din faptul că vorbim despre psihoterapeuți în cuvinte pe care registrul nu le folosește.
| Cum spunem | Termenul oficial | Ce înseamnă de fapt |
|---|---|---|
| „are diplomă”, „e autorizat” | atestat de liberă practică[3] | dreptul de practică vine din atestat |
| „lista oficială” | Registrul unic al psihologilor (RUP)[3] | înscrierea urmează automat atestatului |
| „asociația psihologilor” | Colegiul Psihologilor din România (COPSI)[2] | organizație profesională înființată prin lege |
| „cât de experimentat e” | treaptă de specializare[5] | practicant, specialist sau principal |
| „ce fel de psiholog e” | specialitate[8] | de exemplu psihologie clinică, consiliere, psihoterapie |
| „unde lucrează” | formă de exercitare[8] | cabinet individual, societate civilă profesională, structură de psihologie |
| „cineva îi verifică munca” | supervizare[7] | o relație formală între trepte, nu un control de calitate |
Legea care reglementează profesia nu definește psihologul printr-un titlu, ci printr-o listă de activități. Una dintre ele este, explicit, „testarea psihologică, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate”[1]. Psihoterapia stă, așadar, în interiorul profesiei de psiholog, nu alături de ea.
Cine ține evidența e Colegiul Psihologilor din România, pe scurt COPSI. Nu e o asociație privată oarecare: e organizația profesională organizată prin aceeași lege, cu personalitate juridică și de interes public[2].
Dreptul de practică
Nu diploma, ci atestatul. Și nu orice atestat.
Dreptul de a lucra cu oameni vine dintr-un atestat de liberă practică. Legea prevede trei forme ale lui, iar doar una descrie practica autonomă.
Atestatul se eliberează pe baza normelor de aplicare a legii și a stării de sănătate certificate, iar obținerea lui atrage automat înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică[3]. De aceea registrul e locul în care se verifică, nu site-ul personal sau profilul de pe o platformă.
Art. 10 lit. a)
Sub supervizare
pentru psihologii fără experiență în domeniul respectiv
revizuibil la cerere, după minimum un an
Art. 10 lit. b)
În regim de asociere
pentru psihologii care lucrează în colective profesionale
revizuibil la cerere, după minimum un an
Art. 10 lit. c)
Practică autonomă
pentru psihologii care întrunesc criteriile de competență și experiență din normele de aplicare
nu e vizat de revizuirea de la Art. 11
Primele două forme sunt, prin construcție, provizorii: pot fi revizuite, la cerere, după minimum un an[4]. Un psihoterapeut la început de drum, care lucrează sub supervizare, nu face nimic greșit. Doar că e bine să știi asta, iar un profesionist corect ți-o spune fără să îl întrebi.
Treptele
Practicant, specialist, principal
Nu sunt formule de marketing. Sunt trei trepte definite prin norma de aplicare a legii, iar treapta decide și cine pe cine poate superviza.
Norma recunoaște exact trei trepte de specializare: psiholog practicant, psiholog specialist și psiholog principal[5]. Trecerea mai sus nu se întâmplă de la sine. Se face la solicitare, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei, și numai dacă sunt îndeplinite condițiile de formare stabilite de fiecare comisie aplicativă[6].
Tot norma fixează ierarhia supervizării. Psihologii principali pot superviza specialiști și practicanți, iar specialiștii pot superviza practicanți[7]. Un practicant nu apare nicăieri pe partea care supervizează.
Specialitatea
Ce face din cineva psihoterapeut
Popular, „psihoterapeut” înseamnă oricine face ședințe de terapie prin discuție. În registru, e o specialitate atestată.
COPSI lucrează cu mai multe specialități recunoscute, între care psihoterapia, iar procedura sa cere alegerea uneia sau a mai multor specialități și a unei forme de exercitare, de pildă un cabinet individual sau o societate civilă profesională[8]. Psihologia clinică și psihoterapia sunt specialități diferite, atestate separat. Cineva poate fi psiholog clinician fără să aibă atestat în psihoterapie.
Nu orice persoană care se recomandă „psihoterapeut” are un atestat pe care îl poți găsi în registru.
Un titlu pe o carte de vizită sau pe un profil nu e o dovadă. Ce poți verifica e dacă numele apare în Registrul unic și dacă omul îți poate spune limpede ce specialitate are atestată, pe ce treaptă se află și în ce formă practică. Dacă vrei să înțelegi întâi ce presupune procesul în sine, pornește de la ce este psihoterapia.
Verificarea
Cum verifici un psihoterapeut în registru
Registrul COPSI nu e un motor de căutare. E un set de fișiere pe care le descarci, iar pașii de mai jos durează câteva minute.
Colegiul publică Registrul Unic al Psihologilor ca fișiere Excel, în două părți: Partea I cu atestatele de liberă practică și Partea II cu formele de exercitare, plus un registru separat al structurilor de psihologie[9].
- 01Intră pe pagina Registre a COPSINu există un câmp de căutare după nume. Registrul e publicat ca fișiere Excel pe care le descarci.
- 02Descarcă Partea I a Registrului unicPartea I conține atestatele de liberă practică. Partea II conține formele de exercitare, adică unde e înregistrată activitatea. Structurile de psihologie au un registru separat.
- 03Caută numele cu Ctrl+FPe telefon, folosește funcția de căutare din aplicația care deschide fișierul. Verifică numele complet, ca să nu confunzi două persoane cu același nume.
- 04Întreabă ce nu citești tu în fișierCe treaptă are, ce specialitate are atestată și dacă atestatul e pentru practică autonomă sau sub supervizare. Un răspuns clar și fără ocolișuri e deja o informație.
- 05Ține cont că fișierele nu sunt în timp realSunt actualizate periodic. Un atestat obținut foarte recent poate să nu apară încă; asta e o întrebare de pus, nu un motiv de alarmă.
Link direct: copsi.ro, pagina Registre
Și psihiatrul?
Ce acoperă legea de mai sus, și ce nu
Tot ce e mai sus privește profesia de psiholog, reglementată de Legea 213/2004. Întrebările despre psihiatru nu își au răspunsul în ea.
Ce putem spune sigur din legea psihologilor: printre activitățile pe care le enumeră nu se află prescrierea de medicamente[1]. Dacă întrebarea ta e despre medicație, discut-o cu un medic, iar un psihoterapeut corect îți va spune același lucru.
Nu descriem aici formarea psihiatrului sau cadrul legal al prescrierii. Sursele acestei pagini sunt legea psihologilor și norma ei de aplicare, iar pe o pagină care citează articolul pentru fiecare afirmație, o frază fără sursă ar strica tocmai lucrul pe care îl apără restul.
Întrebări frecvente
Ce întreabă oamenii despre psihoterapeuți
În România, psihoterapia este una dintre specialitățile atestate de Colegiul Psihologilor, alături de altele precum psihologia clinică sau consilierea psihologică, nu o profesie cu lege separată. Legea 213/2004 include psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate printre activitățile psihologului cu drept de liberă practică. Practic, diferența pe care o poți verifica este atestatul: ce specialitate are, pe ce treaptă și în ce formă, sub supervizare sau autonomă.
Legea 213/2004 enumeră activitățile psihologului cu drept de liberă practică: studiul comportamentului și al proceselor mentale, investigarea și recomandarea căilor de soluționare a problemelor psihologice, testarea, prevenirea și psihoterapia, interpretarea datelor și elaborarea recomandărilor. Prescrierea de medicamente nu se află printre ele. Pentru întrebări despre medicație, discută cu un medic.
Este documentul din care vine dreptul de a practica profesia de psiholog, nu diploma de facultate. Se eliberează pe baza normelor de aplicare a legii și a stării de sănătate certificate, iar obținerea lui atrage automat înscrierea în Registrul unic al psihologilor. Există trei forme: pentru activitate sub supervizare, în regim de asociere și pentru practică autonomă.
Pe site-ul Colegiului Psihologilor din România, la secțiunea Registre, descarci fișierul Excel al Registrului unic al psihologilor, Partea I, care cuprinde atestatele de liberă practică, și cauți numele cu funcția de căutare. Nu există o căutare online după nume. Fișierele se actualizează periodic, așa că un atestat foarte recent poate să nu apară încă.
Sunt cele trei trepte de specializare recunoscute prin norma de aplicare a Legii 213/2004. Trecerea la o treaptă superioară se face la cerere, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei și numai dacă sunt îndeplinite condițiile de formare stabilite de comisia aplicativă, deci nu vine automat cu vechimea. Treapta mai spune și cine pe cine poate superviza.
Nu neapărat. Legea prevede atestatul pentru activitate sub supervizare pentru psihologii fără experiență în domeniul respectiv. Spune ceva despre experiența lor, nu despre cât de bine lucrează cu tine, și e o informație utilă de știut, nu un semnal de alarmă. Atestatele sub supervizare sau în regim de asociere pot fi revizuite, la cerere, după minimum un an.
Nu. Colegiul Psihologilor recunoaște psihologia clinică și psihoterapia ca specialități distincte, fiecare cu atestatul ei. Cineva poate fi psiholog clinician fără să aibă atestat în psihoterapie. Dacă pentru tine contează psihoterapia, întreabă direct dacă are atestat în această specialitate.
Surse
Sursele acestei pagini sunt texte de lege și paginile oficiale ale Colegiului Psihologilor, nu literatură clinică. Fiecare citat din lege a fost confruntat cu textul publicat pe portalul legislativ al Ministerului Justiției. Unde norma folosește un termen tehnic, l-am păstrat așa cum e scris, de pildă „comisie aplicativă”[6].
- [1]Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Psihologilor din România, Art. 5. Monitorul Oficial, Partea I, nr. 492/01.06.2004.https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52375Folosită pentru: Legea definește profesia de psiholog prin activitățile pe care le acoperă: studiul comportamentului, investigarea și recomandarea căilor de soluționare, testarea, prevenirea și psihoterapia tulburărilor emoționale și de personalitate, interpretarea datelor.
- [2]Legea nr. 213/2004, Art. 23 alin. (1) și (2).https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52375Folosită pentru: Colegiul Psihologilor din România este o organizație profesională cu personalitate juridică, de drept privat, autonomă și de interes public, cu sediul central în București.
- [3]Legea nr. 213/2004, Art. 8 alin. (1) și Art. 9.https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52375Folosită pentru: Dobândirea atestatului de liberă practică atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; atestatul se eliberează pe baza normelor metodologice și a stării de sănătate certificate.
- [4]Legea nr. 213/2004, Art. 10 și Art. 11.https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/52375Folosită pentru: Există trei forme de atestare: pentru activitate sub supervizare, în regim de asociere și pentru practică autonomă; primele două pot fi revizuite, la cerere, după minimum un an.
- [5]Norma metodologică din 14.07.2005 de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobată prin HG nr. 788/2005, Art. 14. Monitorul Oficial, Partea I, nr. 721/09.08.2005.https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/147885Folosită pentru: În exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare: psiholog practicant, psiholog specialist și psiholog principal.
- [6]Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 213/2004 (HG nr. 788/2005), Art. 23.https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/147885Folosită pentru: Trecerea într-o treaptă superioară se face la solicitare, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei, dacă sunt îndeplinite condițiile de formare stabilite de fiecare comisie aplicativă.
- [7]Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 213/2004 (HG nr. 788/2005), Art. 38 alin. (3).https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/147885Folosită pentru: Psihologii principali pot superviza specialiști și practicanți, iar specialiștii pot superviza practicanți.
- [8]Colegiul Psihologilor din România. Înregistrare supervizori, conform Art. 74 din Regulamentul de organizare și funcționare internă (accesat 12 septembrie 2026).https://copsi.ro/index.php/inregistrare-supervizoriFolosită pentru: Procedura COPSI cere alegerea uneia sau mai multor specialități recunoscute, între care psihoterapia, și a unei forme de exercitare, cum ar fi cabinetul individual sau societatea civilă profesională.
- [9]Colegiul Psihologilor din România. Registre (accesat 12 septembrie 2026).https://copsi.ro/index.php/registreFolosită pentru: COPSI publică Registrul Unic al Psihologilor ca fișiere Excel descărcabile, în Partea I (atestate de liberă practică) și Partea II (forme de exercitare), plus un registru separat al structurilor de psihologie, fără o căutare online.
Pune întrebările astea unui psihoterapeut
Poți vorbi douăzeci de minute cu un psihoterapeut acreditat, gratuit și fără card. Întreabă-l despre atestat, treaptă și specialitate, apoi vezi dacă vă potriviți.