Mindtale
Sesiune de cunoaștere gratuită

20 întrebări · 5 minute · gratuit

Test PTSD: cât de mult te mai afectează ce ai trăit?

Douăzeci de întrebări din PCL-5, cu gândul la cel mai greu eveniment prin care ai trecut. Rezultatul îți arată dacă merită o evaluare, nu ce diagnostic ai.

  • Fără cont. Nu reținem nimic dacă nu lași un email.
  • Rezultatul apare imediat, cu explicația lui.
Revizuit de Paula Pricope, psihoterapeut sistemic acreditat COPSI, cofondatoare MindtaleActualizat la
1 din 20

Amintiri repetate, tulburătoare și nedorite ale experienței stresante?

Gândește-te la cel mai greu eveniment prin care ai trecut. Pentru fiecare problemă, alege cât de mult te-a deranjat în ultima lună.

Cum se punctează

Douăzeci de întrebări, între 0 și 4 puncte fiecare

Fiecare întrebare numește o problemă pe care oamenii o au uneori după o experiență foarte stresantă. Alegi cât de mult te-a deranjat în ultima lună, iar suma dă scorul, între 0 și 80.

  • 0Deloc
  • 1Puțin
  • 2Moderat
  • 3Destul de mult
  • 4Extrem de mult

Întrebările urmează cele patru grupuri de simptome prin care DSM-5 descrie stresul posttraumatic[2]. Scorul de pe această pagină e totalul lor, dar e util să știi din ce e făcut, pentru că două persoane cu același scor pot avea greutăți foarte diferite.

  1. 1–5RetrăireaAmintiri care vin nechemate, coșmaruri, momente în care pare că se întâmplă din nou, reacții puternice la ce îți amintește de eveniment.
  2. 6–7EvitareaOcolirea gândurilor și a emoțiilor legate de eveniment, dar și a oamenilor, locurilor sau situațiilor care îl aduc aminte.
  3. 8–14Schimbări în gânduri și dispozițieGoluri de memorie, convingeri dure despre tine sau despre lume, vinovăție, rușine, depărtare de ceilalți, greutatea de a mai simți bucurie.
  4. 15–20Alerta și reactivitateaIritabilitate, riscuri, starea de pândă, tresăritul la orice zgomot, concentrarea care fuge, somnul care nu mai vine.

Testul nu te întreabă ce s-a întâmplat și nici nu trebuie să scrii asta undeva. Îți cere doar să ai în minte cel mai greu eveniment prin care ai trecut, chiar dacă a fost demult, și să răspunzi despre ultima lună, nu despre perioada imediat de după.

Pragul

De ce folosim pragul găsit în România

Scorul se citește față de un singur prag: peste 47 de puncte. El vine din validarea românească a PCL-5, nu din studiile americane.

  1. 0–47Sub pragul românescNu exclude stresul posttraumatic. Dacă simptomele te afectează, merită discutate.
  2. 48–80Peste pragul românescMerită o evaluare făcută de un specialist care lucrează cu trauma.

Paginile care folosesc PCL-5 în alte limbi citează de obicei pragul de 31–33 de puncte al Centrului Național pentru PTSD din SUA, care precizează însă că pragul potrivit depinde de populație și de scopul evaluării[2]. Când PCL-5 a fost evaluat în România, pe persoane care au trecut și printr-un interviu clinic, pragul care a separat cel mai bine persoanele cu și fără PTSD a fost un scor de peste 47[1].

Un prag mai jos ar fi trecut peste limită și oameni pe care, în studiul făcut în România, interviul clinic nu i-a găsit cu PTSD. Pentru o pagină în română, pragul găsit în România e cel pe care îl putem susține cu date.

Validarea românească

Ce a arătat studiul făcut în România

PCL-5 a fost creat de Centrul Național pentru PTSD din SUA și e în domeniul public. Versiunea românească a fost evaluată în 2024 de o echipă de cercetători din România.

727
persoane expuse la cel puțin un eveniment traumatic, dintre care 101 au avut și interviu clinic[1]
64,7% și 82,1%
sensibilitate și specificitate la un scor de peste 47[1]
0,94
consistența internă a scorului total (omega)[1]

Sensibilitatea de 64,7% înseamnă că, dintre persoanele care aveau PTSD la interviul clinic, aproximativ două din trei au avut un scor de peste 47, iar una din trei a rămas sub prag. Specificitatea de 82,1% înseamnă că aproximativ 82 din 100 dintre cele fără PTSD au rămas sub prag[1]. Pe scurt, un scor mic nu exclude stresul posttraumatic, iar un scor mare nu îl confirmă.

Studiul are și limite pe care autorii le spun direct: participanții au fost studenți la psihologie, 86% femei, cu vârsta medie de 21 de ani, iar stabilitatea scorului în timp nu a fost verificată[1]. Dacă ai altă vârstă sau alt context de viață, pragul poate fi mai puțin precis pentru tine. În studiul american care a dezvoltat testul, făcut tot pe studenți, scorul a rămas stabil la retestare, cu o corelație de 0,82[3].

Ce urmează

Cum lucrează un psihoterapeut cu trauma

Un scor peste prag nu te obligă la nimic. E un motiv să afli ce opțiuni ai, într-un ritm care ți se potrivește.

Ghidul Trauma și PTSD explică diferența dintre un eveniment traumatic și tulburarea de stres posttraumatic, ce semne merită luate în serios și ce terapii recomandă ghidurile clinice.

Una dintre ele e EMDR. Pagina despre terapia EMDR arată ce spune cercetarea despre ea, inclusiv partea care e încă discutată, ca să poți întreba în cunoștință de cauză când alegi un psihoterapeut.

Întrebări frecvente

Ce întreabă oamenii despre test

Nu. PCL-5 măsoară cât de intense au fost în ultima lună reacțiile tipice după un eveniment traumatic. Un scor peste prag înseamnă că merită o evaluare, iar diagnosticul îl pune un specialist, după un interviu în care te ascultă și ia în calcul și alte explicații pentru ce simți.

Pragul de 31–33 vine din studii făcute în Statele Unite, iar Centrul Național pentru PTSD din SUA spune el însuși că pragul potrivit depinde de populație și de scopul evaluării. Validarea românească a PCL-5, publicată în 2024, a găsit că pe eșantionul ei pragul care separa cel mai bine persoanele cu și fără PTSD la interviul clinic era un scor de peste 47. Pentru că testul de aici e în română, folosim pragul găsit în România.

PCL-5 are o validare românească, Georgescu și colaboratorii, 2024, pe 727 de persoane, iar pragul de pe această pagină vine din ea. Studiul nu publică formularea exactă a întrebărilor, așa că textul de aici e traducerea Mindtale a formularului oficial în engleză, întrebare cu întrebare și în aceeași ordine. Eșantionul studiului a fost format din studenți, în mare parte femei tinere, deci pragul poate funcționa mai puțin precis pentru alte grupe de vârstă.

La cel care te apasă cel mai mult acum, chiar dacă s-a întâmplat demult. Poate fi un accident, o pierdere bruscă, violență, abuz sau orice altă experiență care te-a copleșit. Nu trebuie să scrii nicăieri ce s-a întâmplat, iar testul nu te întreabă asta.

Te poți opri oricând. Uită-te în jur, numește câteva lucruri pe care le vezi și respiră mai încet, apoi continuă doar dacă vrei. Dacă te simți în pericol sau te gândești să îți faci rău, sună la 112, disponibil oricând.

Da. Spune-i scorul și la ce întrebări ai răspuns „Destul de mult” sau „Extrem de mult”. PCL-5 e cunoscut de specialiștii care lucrează cu trauma, iar scorul e un punct de plecare bun pentru prima discuție.

Da. Testul nu cere cont și nu reținem nimic care să te identifice dacă nu lași un email. Dacă lași email pentru rezultat, datele sunt protejate conform GDPR și nu sunt vândute.

Întrebările se referă la ultima lună, așa că are sens să îl refaci după cel puțin o lună, cu gândul la același eveniment. Dacă ai început terapia, scorurile repetate îți pot arăta, împreună cu psihoterapeutul, dacă simptomele scad.

Surse

PCL-5 are o validare pe populația din România (Georgescu et al., 2024), iar pragul de peste 47 de puncte vine din ea. Studiul nu publică formularea exactă a întrebărilor, așa că textul de pe pagină e traducerea Mindtale a formularului oficial în engleză, păstrând ordinea și sensul fiecărei întrebări.

  1. [1]Georgescu, T., Nedelcea, C., Gorbănescu, A., Papasteri, C., Cosmoiu, A. M., Vasile, D. L., & Letzner, R. D. (2024). Psychometric evaluation of the PCL-5: assessing validity, diagnostic utility, and bifactor structures. European Journal of Psychotraumatology, 15(1), 2333222.https://doi.org/10.1080/20008066.2024.2333222Folosită pentru: Versiunea românească a PCL-5 a fost evaluată pe 727 de persoane expuse la cel puțin un eveniment traumatic, dintre care 101 au avut interviu clinic SCID-5; pragul optim a fost un scor de peste 47, cu sensibilitate 64,71%, specificitate 82,09% și omega 0,94 pentru scorul total. Eșantionul a fost format din studenți la psihologie, 86% femei, cu vârsta medie de 21 de ani, iar fidelitatea test-retest nu a fost evaluată.
  2. [2]National Center for PTSD, U.S. Department of Veterans Affairs. PTSD Checklist for DSM-5 (PCL-5). Pagina instrumentului și formularul standard (versiunea din 29 august 2023).https://www.ptsd.va.gov/professional/assessment/adult-sr/ptsd-checklist.aspFolosită pentru: PCL-5 are 20 de întrebări cotate de la 0 la 4 despre ultima lună, cu scor total între 0 și 80 și patru grupuri de simptome (întrebările 1–5, 6–7, 8–14 și 15–20); e în domeniul public; pragul orientativ american e 31–33 și depinde de populație și de scopul evaluării.
  3. [3]Blevins, C. A., Weathers, F. W., Davis, M. T., Witte, T. K., & Domino, J. L. (2015). The Posttraumatic Stress Disorder Checklist for DSM-5 (PCL-5): Development and Initial Psychometric Evaluation. Journal of Traumatic Stress, 28(6), 489–498.https://doi.org/10.1002/jts.22059Folosită pentru: În studiul care a dezvoltat PCL-5, pe 278 de studenți expuși la traumă, scorul a avut consistență internă α = 0,94 și fidelitate test-retest r = 0,82.

Vrei să vorbești cu cineva despre rezultat?

Primele 20 de minute cu un psihoterapeut acreditat sunt gratuite și fără card.