Mindtale
Sesiune de cunoaștere gratuită

9 întrebări · 3 minute · gratuit

Test de depresie (PHQ-9)

Nouă întrebări din PHQ-9, chestionarul folosit la screeningul depresiei. Rezultatul îți arată unde stai pe scală, nu ce diagnostic ai.

  • Fără cont. Nu reținem nimic dacă nu lași un email.
  • Rezultatul apare imediat, cu explicația lui.
Revizuit de Paula Pricope, psihoterapeut sistemic acreditat COPSI, cofondatoare MindtaleActualizat la
1 din 9

Cât de des ai avut puțin interes sau puțină plăcere să faci lucruri?

Răspunde la cum te-ai simțit în ultimele 2 săptămâni. Nu există răspunsuri „corecte” sau „greșite”.

Cum se punctează

Nouă întrebări, între 0 și 3 puncte fiecare

Fiecare întrebare te întreabă cât de des a apărut un anumit simptom în ultimele două săptămâni. Suma celor nouă răspunsuri dă scorul, între 0 și 27.

  • 0Deloc
  • 1Câteva zile
  • 2Mai mult de jumătate din zile
  • 3Aproape în fiecare zi

Cele nouă întrebări corespund celor nouă criterii de depresie din manualul american de diagnostic folosit la momentul publicării, DSM-IV: lipsa de interes sau de plăcere, dispoziția apăsată, somnul, energia, apetitul, felul în care te vezi, concentrarea, ritmul mișcărilor și gândurile de moarte[1].

Întrebarea e mereu cât de des, nu cât de tare. O zi proastă schimbă puțin scorul, iar ce îl ridică e ce revine zi după zi. Dacă ezi între două variante, alege-o pe cea care descrie cel mai bine ultimele două săptămâni, nu ziua de azi.

Cele cinci zone

Ce înseamnă scorul, pe intervale

Pragurile de 5, 10, 15 și 20 de puncte au fost propuse de autorii testului. Ele împart scala în cinci zone de severitate.

  1. 0–4Simptome minimePuține semne de depresie în ultimele două săptămâni.
  2. 5–9Depresie ușoarăCâteva simptome, prezente o parte din zile.
  3. 10–14Depresie moderatăDe la acest prag merită o evaluare făcută de un specialist.
  4. 15–19Depresie moderat-severăSimptome frecvente, care cer o evaluare în perioada următoare.
  5. 20–27Depresie severăSimptome aproape zilnice. O evaluare cât mai curând.

Pragul care contează cel mai mult în practică e 10. În studiul de validare, de la acest scor în sus testul a separat cel mai bine persoanele cu depresie majoră de cele fără[1]. Zonele sunt praguri pe o scală, nu diagnostice: două persoane cu scorul 12 pot trăi lucruri foarte diferite, iar un 8 nu înseamnă că nu ai nevoie de ajutor.

Ultima întrebare

De ce întrebarea a noua se citește separat

Ea întreabă despre gândurile că ar fi mai bine să nu mai trăiești sau despre gândurile de a-ți face rău. Un astfel de răspuns nu se diluează în total.

Dacă la această întrebare alegi orice altceva decât „Deloc”, rezultatul începe cu numerele la care poți suna, înainte de scor. Se întâmplă la fel pentru un scor total de 3 și pentru unul de 25, pentru că un scor mic nu face aceste gânduri mai puțin importante.

Un răspuns la un chestionar nu arată cât de mare e riscul și nici ce înseamnă gândurile respective pentru tine. Asta se lămurește într-o discuție cu un psihiatru, un psihoterapeut sau medicul de familie. Gândurile de felul acesta sunt un simptom, nu o concluzie despre viața ta, și se pot trata.

De unde vine testul

Ce știm despre PHQ-9 și ce nu știm în română

PHQ-9 a fost publicat în 2001 de Kroenke, Spitzer și Williams, după studii în cabinete de medicină primară și de obstetrică-ginecologie din Statele Unite.

6.000
de pacienți din cabinete de medicină primară și de obstetrică-ginecologie, în studiul de validare[1]
580
dintre ei intervievați separat de un specialist în sănătate mintală, ca termen de comparație[1]
88% și 88%
sensibilitate și specificitate pentru depresia majoră, la un scor de 10 sau peste[1]

Sensibilitatea de 88% înseamnă că, dintre persoanele care aveau depresie majoră la interviul cu specialistul, 88 din 100 au avut un scor de cel puțin 10. Specificitatea de 88% înseamnă că 88 din 100 dintre cele fără depresie majoră au avut un scor sub 10. Scorurile au fost și stabile: completat din nou după 48 de ore, testul a dat rezultate care corelau 0,84 cu primele[1].

Partea pe care nu o putem acoperi cu cifre e limba. Toate datele de mai sus vin din studiul original, în engleză. Singura validare publicată a PHQ-9 în română pe care am găsit-o a fost făcută pe pacienți cu diabet de tip 2[2], un grup care nu seamănă cu cei care caută un test pe internet. Întrebările de pe această pagină sunt deci o adaptare în română făcută de Mindtale, nu o versiune validată pe populația generală din România.

Dreptul de folosire

De ce putem publica testul gratuit

PHQ-9 a fost dezvoltat cu un grant educațional de la Pfizer, iar autorii l-au pus la dispoziție fără restricții de folosire.

Developed by Drs. Robert L. Spitzer, Janet B.W. Williams, Kurt Kroenke and colleagues, with an educational grant from Pfizer Inc. No permission required to reproduce, translate, display or distribute.
Subsolul formularului oficial PHQ-9[3]
All PHQ, GAD-7 screeners and translations are downloadable from this website and no permission is required to reproduce, translate, display or distribute them.
Nota de pe site-ul PHQ Screeners[3]

În română: chestionarul a fost dezvoltat de Robert L. Spitzer, Janet B. W. Williams, Kurt Kroenke și colaboratorii lor, cu un grant educațional de la Pfizer, și poate fi reprodus, tradus, afișat și distribuit fără o permisiune separată. Nota nu face nicio excepție pentru folosirea comercială. Mindtale adaugă traducerea și explicația rezultatului; întrebările și felul în care se punctează sunt cele ale autorilor.

Întrebări frecvente

Ce întreabă oamenii despre test

Nu. PHQ-9 numără cât de des au apărut nouă simptome în ultimele două săptămâni și îți arată în ce zonă a scalei cazi. Un diagnostic îl pune un psihiatru, un psiholog clinician sau un medic, după o evaluare în care se uită și la istoricul tău, la context și la alte explicații posibile. Tot acolo se decide ce urmează.

Pentru că ultima întrebare, despre gândurile de moarte sau de a-ți face rău, nu se citește doar ca parte din total. Orice răspuns în afară de „Deloc” e un motiv să vorbești cu cineva azi, oricât de mic ar fi restul scorului. Asta nu înseamnă că testul a măsurat un risc; înseamnă că merită să afle cineva care te poate ajuta să îl evalueze.

Întrebările sunt cele din PHQ-9, un chestionar publicat și folosit în medicina primară. Pe această pagină ai adaptarea în română făcută de Mindtale. Scorul se calculează la fel ca în original, deci un specialist îl poate citi fără alte explicații.

Nu în sensul strict. Singura validare publicată a PHQ-9 în română pe care am găsit-o a fost făcută pe pacienți cu diabet de tip 2, nu pe populația generală. Varianta de aici e o adaptare făcută de Mindtale, așa că rezultatul se citește ca un indicator, nu ca o măsurătoare exactă.

Da. După cele nouă întrebări, formularul PHQ-9 întreabă cât de greu ți-a fost să îți faci treaba, să te ocupi de casă sau să te înțelegi cu ceilalți din cauza acestor probleme. Răspunsul nu intră în scor, iar aici am păstrat doar cele nouă întrebări care se punctează. E totuși o întrebare bună de adus în discuție cu un specialist.

În studiul original, la un scor de cel puțin 10, testul a identificat corect 88% dintre persoanele cu depresie majoră și 88% dintre cele fără. Asta îl face un instrument bun de triere, dar nu unul de diagnostic: câteva persoane cu depresie rămân sub prag, iar câteva fără depresie trec de el.

Da. Dacă nu lași un email, nu reținem nimic care să te identifice. Dacă lași email pentru rezultatul detaliat, datele sunt protejate conform GDPR și nu sunt vândute.

Întrebările se referă la ultimele două săptămâni, așa că are sens să îl refaci după cel puțin două săptămâni. Refăcut o dată pe lună, îți poate arăta dacă lucrurile se schimbă, de exemplu după ce ai început terapia.

Surse

Varianta în română a întrebărilor e o adaptare făcută de Mindtale, nu o versiune validată. Singura validare românească publicată pe care am găsit-o a fost făcută pe pacienți cu diabet de tip 2, nu pe populația generală.

  1. [1]Kroenke, K., Spitzer, R. L., & Williams, J. B. W. (2001). The PHQ-9: Validity of a Brief Depression Severity Measure. Journal of General Internal Medicine, 16(9), 606–613.https://doi.org/10.1046/j.1525-1497.2001.016009606.xFolosită pentru: PHQ-9 a fost validat pe 6.000 de pacienți din cabinete de medicină primară și de obstetrică-ginecologie, cu 580 dintre ei intervievați independent de un specialist în sănătate mintală; la un scor de cel puțin 10 are sensibilitate 88% și specificitate 88% pentru depresia majoră, consistență internă α = 0,89 și o corelație test-retest de 0,84 la 48 de ore; scorurile de 5, 10, 15 și 20 marchează depresia ușoară, moderată, moderat-severă și severă.
  2. [2]Lupascu, N., Timar, B., Albai, A., Roman, D., Potre, O., & Timar, R. (2019). Validation and cross-cultural adaptation of the depression Patient's Health Questionnaire-9 in the Romanian population of patients with Type 2 Diabetes Mellitus. Diabetes, Metabolic Syndrome and Obesity: Targets and Therapy, 12, 841–849. PMID 31213869.https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31213869/Folosită pentru: Singura validare publicată a PHQ-9 în limba română pe care am găsit-o a fost făcută pe pacienți cu diabet zaharat de tip 2, nu pe populația generală.
  3. [3]PHQ Screeners. Formularul PHQ-9 (PHQ-9_English.pdf) și nota despre folosirea instrumentelor PHQ și GAD-7 (accesat 12 septembrie 2026).https://www.phqscreeners.com/Folosită pentru: Pe formularul oficial PHQ-9 și pe site-ul PHQ Screeners, autorii declară că nu e nevoie de permisiune pentru a reproduce, traduce, afișa sau distribui chestionarele, fără nicio restricție privind scopul.

Vrei să vorbești cu cineva despre rezultat?

Primele 20 de minute cu un psihoterapeut acreditat sunt gratuite și fără card.