10 întrebări · 2 minute · gratuit
Test stimă de sine: cum te privești acum?
Zece afirmații din Scala Rosenberg despre felul în care te privești. Rezultatul arată cum te vezi în perioada asta, nu cât valorezi.
- Fără cont. Nu reținem nimic dacă nu lași un email.
- Rezultatul apare imediat, cu explicația lui.
Simt că sunt un om valoros, cel puțin la fel ca ceilalți.
Răspunde după cum te vezi în general, în perioada asta. Nu există răspunsuri „corecte” sau „greșite”.
Cum se punctează
Zece afirmații, cinci dintre ele punctate invers
Fiecare răspuns valorează între 0 și 3 puncte, iar suma lor dă scorul, între 0 și 30. Cu cât scorul e mai mare, cu atât te privești mai bine.
| Răspuns | Afirmații pozitive (1, 2, 4, 6, 7) | Afirmații negative (3, 5, 8, 9, 10) |
|---|---|---|
| Total de acord | 3 | 0 |
| De acord | 2 | 1 |
| Dezacord | 1 | 2 |
| Total dezacord | 0 | 3 |
La o afirmație ca „Simt că am o mulțime de calități bune”, acordul înseamnă că te privești bine și aduce puncte. La una ca „Uneori cred că nu sunt bun/ă de nimic”, acordul înseamnă contrariul, așa că aceeași bifă aduce 0 puncte. Tu răspunzi doar cât de adevărată e fiecare afirmație pentru tine; inversarea se face la calcul[3].
Pe ghidul nostru despre stima de sine vei vedea intervalul 10–40. E aceeași scală, cu fiecare răspuns punctat de la 1 la 4 în loc de 0 la 3. Ca să compari cele două, scade 10 din scorul pe scala 10–40[3].
Ce înseamnă scorul
Un scor citit față de jumătatea scalei
Scala nu are praguri oficiale. Rezultatul e citit față de 15, jumătatea intervalului de la 0 la 30.
- 0–14Sub jumătatea scaleiÎn perioada asta te privești cu multă asprime.
- 15–30De la jumătatea scalei în susÎn general, te privești cu îngăduință.
Rosenberg nu a stabilit un scor de la care stima de sine devine scăzută, iar universitatea care administrează scala spune explicit că nu există praguri fixe[4]. În practică, un scor sub jumătatea scalei e citit de obicei ca semn al unei stime de sine scăzute, și așa îl citim și noi. E o convenție de lectură, nu o graniță între oameni care se plac și oameni care nu se plac.
Diferența dintre 14 și 16 e deci mică. Mai mult spune tiparul răspunsurilor: dacă ai fost de acord cu mai multe afirmații de felul „mă simt inutil/ă” sau „sunt un eșec”, merită să te uiți la ele cu atenție, oricare ar fi totalul.
De unde vine testul
Ce măsoară Scala Rosenberg și ce nu
Scala a fost publicată în 1965 de sociologul Morris Rosenberg și măsoară stima de sine globală: cât de valoros te consideri, luat în întregime.
Scala e în domeniul public, inclusiv pentru traduceri și adaptări[2]. A fost tradusă în multe limbi, dar traducerile nu sunt păstrate într-un loc central[4], iar pentru română nu am găsit o versiune validată într-un studiu publicat. Afirmațiile de pe această pagină sunt o adaptare făcută de Mindtale, care încearcă să păstreze sensul fiecărui item.
Scala întreabă despre felul în care te privești în general, nu despre o zonă anume. Poți avea mare încredere că ești bun la meseria ta și totuși să nu te placi, sau invers. Nu întreabă nici de unde vine felul în care te vezi, iar asta contează cel mai mult când vrei să schimbi ceva.
Întrebări frecvente
Ce întreabă oamenii despre test
Nu neapărat, și sigur nu înseamnă că ești un om fără valoare. Scorul arată cum te privești în perioada asta, iar felul în care ne vedem se schimbă odată cu ce trăim. Stima de sine scăzută nu e un diagnostic. Dacă te apasă de mult timp și îți ia din somn, din muncă sau din relații, merită o discuție cu un psihoterapeut, care te ajută să vezi ce o întreține.
Scala are cinci afirmații formulate pozitiv și cinci formulate negativ. La cele negative, de exemplu „Uneori mă simt cu adevărat inutil/ă”, acordul înseamnă o stimă de sine mai scăzută, așa că ele se punctează invers. Tu răspunzi pur și simplu cât de adevărată e fiecare pentru tine; calculul se face la final.
Scala Rosenberg e unul dintre cele mai folosite instrumente pentru stima de sine, dar nu am găsit o versiune românească validată într-un studiu publicat. Afirmațiile de pe această pagină sunt o adaptare făcută de Mindtale. De aceea rezultatul se citește ca un indicator, nu ca o măsurătoare exactă.
E aceeași scală, punctată altfel. Aici fiecare răspuns valorează între 0 și 3 puncte, deci totalul e între 0 și 30. Unele studii punctează fiecare răspuns între 1 și 4, iar totalul iese între 10 și 40. Ca să compari, scade 10 din scorul de pe scala 10–40.
Da. Spune-i scorul și pe ce scală a fost. E un punct de plecare bun pentru o discuție, dar psihoterapeutul își face propria evaluare și hotărăște împreună cu tine ce are sens mai departe.
Da. Dacă nu lași un email, nu reținem nimic care să te identifice. Dacă lași email pentru rezultatul detaliat, datele sunt protejate conform GDPR și nu sunt vândute.
Scala întreabă despre felul general în care te privești, care nu se schimbă de la o zi la alta. Are sens să o refaci după câteva luni, sau după o perioadă în care s-a schimbat ceva important, de exemplu după ce ai început terapia.
Dacă ești în pericol sau te gândești să îți faci rău, sună la 112, disponibil oricând. Nu trebuie să aștepți un rezultat sau o programare.
Surse
Afirmațiile în română sunt o adaptare făcută de Mindtale. Nu am găsit o versiune românească a Scalei Rosenberg validată într-un studiu publicat, așa că nu o prezentăm ca atare.
- [1]Rosenberg, M. (1965). Society and the Adolescent Self-Image. Princeton University Press. Înregistrare în APA PsycTESTS.https://doi.org/10.1037/t01038-000Folosită pentru: Scala a fost publicată de Morris Rosenberg în 1965, în cartea Society and the Adolescent Self-Image, pentru a măsura stima de sine globală.
- [2]University of Maryland, Department of Sociology. Rosenberg Self-Esteem Scale (accesat 13 septembrie 2026).https://socy.umd.edu/about-us/rosenberg-self-esteem-scaleFolosită pentru: Scala Rosenberg este în domeniul public: poate fi folosită fără taxă și fără notificarea departamentului, iar permisiunea se extinde la traduceri și adaptări, cu atribuirea academică obișnuită.
- [3]University of Maryland, Department of Sociology. Using the Rosenberg Self-Esteem Scale (accesat 13 septembrie 2026).https://socy.umd.edu/about-us/using-rosenberg-self-esteem-scaleFolosită pentru: Itemii 1, 2, 4, 6 și 7 se punctează 3, 2, 1, 0 de la „total de acord” la „total dezacord”, iar itemii 3, 5, 8, 9 și 10 invers, 0, 1, 2, 3. Scorul total merge de la 0 la 30; punctată de la 1 la 4, aceeași scală dă un interval de la 10 la 40.
- [4]University of Maryland, Department of Sociology. Rosenberg Scale FAQ (accesat 13 septembrie 2026).https://socy.umd.edu/about-us/rosenberg-scale-faqFolosită pentru: Nu există praguri fixe care să separe stima de sine ridicată de cea scăzută; normele se caută în studii pe populații asemănătoare. Scala a fost tradusă în multe limbi, dar universitatea nu păstrează traducerile.
Vrei să vorbești cu cineva despre rezultat?
Primele 20 de minute cu un psihoterapeut acreditat sunt gratuite și fără card.