Webinar gratuit
De ce este atât de greu să punem limite?
Miercuri, 30 septembrie · 19:00 · online, gratuit
6 întrebări · 2 minute · gratuit
Test burnout
Șase întrebări despre oboseală, din care afli cât ți-a rămas din energie.
- Fără cont. Nu reținem nimic dacă nu lași un email.
- Rezultatul apare imediat, cu explicația lui.
Cât de des te simți obosit/ă?
Răspunde la cum te simți în ultimele câteva săptămâni. Niciun răspuns nu e „corect" sau „greșit".
Cum se calculează
Șase răspunsuri, o medie între 0 și 100
Întrebările vin din Copenhagen Burnout Inventory, un chestionar dezvoltat de cercetători danezi. Fiecare răspuns primește o valoare, iar scorul tău e media celor șase.
- 0Niciodată sau aproape niciodată
- 25Rareori
- 50Câteodată
- 75Adesea
- 100Mereu
Dacă ai răspuns „Adesea” la toate șase, scorul e 75. Dacă ai răspuns „Mereu” la trei și „Rareori” la celelalte trei, e tot o medie, 63, chiar dacă felul în care te simți e altul. De aceea merită să te uiți și la răspunsurile luate pe rând, nu doar la cifră.
Chestionarul nu stabilește un prag de la care „ai burnout”. Zonele din rezultat sunt citirea noastră a scalei: sub 50 înseamnă că, în medie, ai răspuns mai rar decât „Câteodată”, iar de la 75 în sus că ai răspuns în medie „Adesea” sau „Mereu”. Ghidul nostru despre burnout explică de ce pragurile din testele de burnout trebuie citite cu grijă.
Ce măsoară și ce nu
De ce doar 6 întrebări din 19, și ce pierzi așa
Chestionarul complet are trei părți. Am ales una singură, cea pe care o poate completa oricine, și asta are un preț pe care e corect să îl știi.
Copenhagen Burnout Inventory are 19 întrebări, împărțite în trei subscale. Autorii au pus oboseala și epuizarea în centrul definiției, iar subscala de burnout personal a fost gândită să poată fi completată de oricine, indiferent dacă muncește sau nu. În studiul original are o consistență internă bună, α = 0,87[1].
- 01Burnout personal · 6 întrebări · cel folosit aiciOboseala și epuizarea fizică și psihică, fără nicio referire la muncă. E formulat pentru oricine: studenți, părinți, oameni între două joburi, pensionari.
- 02Burnout legat de muncă · 7 întrebăriAceeași epuizare, dar pusă explicit pe seama muncii. Presupune că ai o muncă plătită.
- 03Burnout legat de clienți · 6 întrebăriEpuizarea care vine din lucrul cu oameni: pacienți, elevi, beneficiari. Are sens doar pentru meseriile de acest fel.
Pentru un test pe care îl găsește oricine caută „test burnout”, subscala personală e alegerea care nu lasă pe nimeni pe dinafară. Dar o subscală din trei vede doar o parte din tablou.
Trei lucruri pe care testul nu le vede
- 01De unde vine obosealaÎntrebările nu pomenesc munca. OMS, în schimb, folosește cuvântul burnout strict pentru contextul ocupațional. Un scor mare poate veni din muncă, dar și din îngrijirea unui părinte bolnav, dintr-un copil mic sau dintr-o problemă de sănătate. Testul vede epuizarea, nu cauza ei.
- 02Celelalte două fețe ale burnout-uluiOMS descrie trei dimensiuni: epuizarea, distanțarea mentală sau cinismul față de muncă și sentimentul că nu mai ești eficient. Aici se măsoară doar prima. Dacă ce simți e mai ales cinism sau senzația că nu mai faci nimic bine, scorul nu o va arăta.
- 03Epuizarea care stă doar la jobCineva care se simte bine acasă și golit la muncă poate ieși cu un scor moderat aici și cu unul mare pe subscala de muncă, pe care nu o folosim. Mai ales în meseriile cu oameni, un scor mic nu închide discuția.
Definiția ocupațională și cele trei dimensiuni sunt cele descrise de Organizația Mondială a Sănătății[2].
După rezultat
Ce înseamnă scorul și cine decide ce urmează
Scorul îți arată cât de epuizat te simți acum, pe o scală pe care o poți reface peste o lună și compara. Nu îți spune ce ai.
Organizația Mondială a Sănătății nu clasifică burnout-ul drept afecțiune medicală, ci drept fenomen ocupațional[2]. Asta înseamnă că nici un chestionar de două minute, nici unul de douăzeci, nu îți poate pune un diagnostic de burnout. Iar oboseala persistentă apare și în depresie sau în probleme de sănătate pe care le vede un medic, nu un test.
Vrei să înțelegi mai bine semnele, diferența față de depresie și ce spun studiile despre ce ajută? Ghidul despre burnout le ia pe rând.
Întrebări frecvente
Ce întreabă oamenii despre test
Copenhagen Burnout Inventory are 19 întrebări, împărțite în trei subscale: burnout personal (6), burnout legat de muncă (7) și burnout legat de clienți (6). Folosim doar subscala de burnout personal, pentru că e singura pe care o poate completa oricine, fără să presupună că ai un loc de muncă sau că lucrezi cu oameni. Prețul e că nu afli dacă epuizarea vine de la muncă. Un psihoterapeut îți poate aplica varianta completă.
Nu neapărat. Testul măsoară cât de epuizat te simți, nu de unde vine epuizarea, iar Organizația Mondială a Sănătății folosește termenul burnout doar pentru stresul cronic de la locul de muncă. OMS nici nu clasifică burnout-ul drept boală. Oboseala mare poate avea și alte cauze, inclusiv o depresie sau o problemă medicală. Ce urmează se stabilește într-o discuție cu un psihoterapeut sau cu medicul tău, nu pe baza scorului.
Da. Întrebările de aici sunt despre oboseala generală. Dacă te simți bine în restul vieții și epuizat mai ales la muncă, sau dacă lucrezi zilnic cu pacienți, elevi ori clienți, subscalele de muncă și de clienți, pe care nu le folosim, pot prinde mai bine ce trăiești. La fel, testul nu măsoară cinismul față de muncă sau sentimentul că nu mai ești eficient.
Chestionarul nu vine cu un prag de diagnostic. Zonele sunt citirea noastră a scalei: fiecare răspuns valorează 0, 25, 50, 75 sau 100, iar scorul e media lor. Sub 50 înseamnă că, în medie, ai răspuns mai rar decât „Câteodată”. De la 75 în sus înseamnă că, în medie, ai răspuns „Adesea” sau „Mereu”. Sunt repere pentru o discuție, nu o graniță clinică.
Da, ca punct de plecare. Spune-i scorul și cum ai răspuns la fiecare întrebare; asta îi arată mai mult decât cifra. Evaluarea propriu-zisă o face specialistul, prin discuție și, dacă e nevoie, cu alte instrumente.
Nu îți cerem cont. Dacă nu lași email, nu păstrăm nimic care să te identifice. Dacă lași email ca să primești rezultatul, datele sunt protejate conform GDPR și nu sunt vândute. Testul e gratuit pentru că un chestionar de două minute nu ar trebui să coste.
Întrebările sunt despre ultimele câteva săptămâni, așa că o dată pe lună e un ritm bun. Ce spune ceva e direcția scorului în timp, mai mult decât un rezultat izolat.
Sună la 112, disponibil non-stop. TelVerde Antisuicid, 0800 801 200, e gratuit, dar răspunde doar vineri-duminică, între 19:00 și 07:00. Gândurile de a-ți face rău nu trebuie să aștepte o programare.
Surse
Varianta în română a întrebărilor e o adaptare făcută de Mindtale, nu o versiune validată separat pe populația din România.
- [1]Kristensen, T. S., Borritz, M., Villadsen, E., & Christensen, K. B. (2005). The Copenhagen Burnout Inventory: A new tool for the assessment of burnout. Work & Stress, 19(3), 192–207.https://doi.org/10.1080/02678370500297720Folosită pentru: Copenhagen Burnout Inventory are 19 itemi în trei subscale (burnout personal, legat de muncă și legat de clienți), pune oboseala și epuizarea în centrul definiției burnout-ului, iar subscala de burnout personal, cu 6 itemi, e formulată astfel încât oricine să o poată completa, cu o consistență internă α = 0,87.
- [2]World Health Organization (28 mai 2019). Burn-out an „occupational phenomenon”: International Classification of Diseases. Departmental news.https://www.who.int/news/item/28-05-2019-burn-out-an-occupational-phenomenon-international-classification-of-diseasesFolosită pentru: OMS definește burnout-ul ca sindrom rezultat din stres cronic la locul de muncă, negestionat cu succes, cu trei dimensiuni; nu îl clasifică drept afecțiune medicală și spune că termenul se referă strict la contextul ocupațional.
Vrei să vorbești cu cineva despre rezultat?
Primele 20 de minute cu un psihoterapeut acreditat sunt gratuite și fără card.